• Dileme etice ale pieței în capitalism •

În liceu, economia, ca și multe alte științe, este privită ca și cum ar fi o ecloziune din nimic sau știință fără autori, când de fapt științele, socio-umane sau nu, sunt corpusuri care s-au constituit din teorii elaborate de personalități fascinante. Știința presupune și aprinse controverse, dispute, contradicții, nu doar adevăruri ireductibile așa cum le prezintă manualele de liceu. În plus, orice radiografie istoricizantă lasă la vedere contribuții graduale ale specialiștilor vremii. Liberalismul, de exemplu, căci de el ne ocupăm, nu este unitar. Pe de-o parte are specificul timpului istoric care-l plămădește: cel clasic, marginalist sau neoclasic, pe de alta păstrează și o linie comună pe care și-o revendică toți liberaliștii indiferent de timpul în care sunt așezați istoric. Libera inițiativă, proprietatea privată, limitarea imixtiunii statului în economie sunt coordonate care conferă identitate unui liberalist, oricărui timp ar aparține. Deși ne-am obișnuit să identificăm capitalismul cu liberalismul, este limpede că nu doar liberalismul recompune capitalismul, ci și keynesismul cu toate avatarurile sale, postkeynesism sau neokeynesism. Un capitalism dirijist, bazat pe planificare, intervenția statului în economie, existența unui important sector public pare o contradicție în sine. Și totuși un astfel de capitalism a fost funcțional în anumite momente ale istoriei. Economia nu este dincolod e istorie, transistorică, ci, dimpotrivă, este profund ancorată în ea… (Extras din “Scurtă privire introductivă”) Valeria Roșca • Dileme etice ale pieței în capitalism • Editura Grapho, Bacău, 2011

Viaţa literară n-a fost cruţată de mâna lungă a Securităţii. Se poate chiar spune că a avut privilegiul nesolicitat al unei atenţii sporite.

M-am întrebat, nu o dată, de ce erau consideraţi scriitorii atât de periculoşi, încât să fie trataţi cu cea mai mare „grijă”. În definitiv, ce rău puteau face ei regimului? Singura explicaţie era aceea sugerată indirect de Vaclav Havel în extraordinarul lui eseu intitulat „Puterea celor fără putere”: o societate clădită pe ideologie, adică pe cuvânt, nu are un duşman mai redutabil decât cuvântul, arma albă a scriitorului dintotdeauna. O societate, aşadar, care va fi distrusă la fel cum a fost creată.

Să adaug un lucru de care am devenit conştient ceva mai târziu. Reacţiile violente cărora le-a dat naştere dezvăluirea din ultima vreme a colaborării unora dintre scriitori şi Securitate m-au făcut atent la faptul, neluat de obicei în seamă, că folosirea cuvântului ca instrument, atât în „turnătorii”, cât şi în operele literare, produce o înrudire vinovată între unele şi altele, înrudire care nu există între nicio altă meserie şi aceea a delaţiunii – căci meserie, şi încă una rentabilă, s-a dovedit, până la urmă, delaţiunea a fi. Scriitorii-autori de delaţiuni se vor fi simţind, chiar dacă nu recunosc nici în sinea lor, mai vinovaţi decât oricare alţii de a fi obligaţi să se exprime prin acelaşi mijloc în „opere” atât de deosebite prin natura şi prin scopul lor. Nu am o explicaţie mai bună pentru ura lor faţă de cei care i-au dat în vileag.

Delaţiunile – opere literare

Cineva m-a bănuit că n-aş şti să citesc delaţiunile unor scriitori. Nu i-am răspuns atunci. O fac acum. Cele mai multe delaţiuni, datorate scriitorilor, pe care le-am citit sunt opere de literatură. N-am fost silit să fac niciun efort spre a le înţelege. Tot aşa cum nici autorii lor n-au făcut efortul de a-şi cruţa talentul de ruşinea celor aşternute pe îngăduitoarea hârtie.

Iată şi un alt argument. Diferenţa dintre delaţiunile scriitorilor şi rapoartele ofiţerilor de Securitate, redactate în cursul anchetelor, şi pe care anchetaţii erau puşi să le semneze ca declaraţii proprii, este atât de mare, încât nu avem cum să le atribuim pe cele din urmă celor dintâi.

Într-o emisiune de televiziune de acum mai bine de un deceniu, am comentat o carte consacrată procesului Noica-Pilat de la sfârşitul anilor ’60. Soţia lui Dinu Pilat, prezentă în emisiune, s-a arătat foarte supărată pe autorul cărţii care lăsase să se înţeleagă că Dinu Pilat era cel care scrisese declaraţiile din dosar sub care se afla semnătura lui. Ideea era că Dinu Pilat n-ar fi putut cu niciun chip să scrie acele pagini. Nu de conţinutul lor era neapărat vorba, ci de stil. Doamna Pilat avea perfectă dreptate.

Plăcerea din denunţuri

Ceea ce m-a scandalizat însă cu adevărat în câteva cazuri a fost, dincolo de murdărirea propriului talent, plăcerea vădită pe care unii scriitori-delatori au pus-o în denunţurile lor, clar exemplu de sado-masochism de manual. Limba scriitorului nu e niciodată neutră. Oricare i-ar fi originalitatea, cuvintele scriitorului se încarcă de personalitate şi de o expresivitate particulară inimitabilă.

Ca o adevărată operă de literatură, denunţul unui scriitor nu e niciodată anonim. Recunoşti stilul la fel de uşor cum  recunoşti o poezie sau o pagină de proză. Cu atât mai mult când e vorba de un mare scriitor. Ceea ce vreau să spun în încheiere este că niciun scriitor care a avut slăbiciunea de o clipă de a lăsa posterităţii o delaţiune n-ar trebui să conteze pe nepriceperea noastră de a o interpreta. Fie şi o atât de nevrednică operă se bucură în eternitate de capacitatea de înţelegere a cititorului de literatură. Ruşinea  nu va dispărea decât odată cu literatura însăşi.

“O societate clădită pe ideologie, adică pe cuvânt, nu are un duşman mai redutabil decât cuvântul, arma albă a scriitorului dintotdeauna.”

Dacă vom analiza cu atenţie relaţia dintre societatea civilă, privită ca o entitate de sine stătătoare, pe de o parte, şi indivizii care o alcătuiesc, pe de altă parte, fundamentul oricărei analize pertinente porneşte şi de la surprinderea conţinutului societăţii în care trăim, de la alterităţile sale şi de la marile provocări cu care se confruntă această societate. De cele mai multe ori, extazul şi beţia de putere sunt înlocuite cu manifestări de tip social, iar adevărata politică ajung să fie duse în mod transparent, dar nu în contextul unor promisiuni, ci al unor evidente traiectorii menite să asigure toate pârghiile unui stat bine aşezat pe temeliile sale, pe frontispiciul unei societăţi bazate pe respectarea drepturilor prioritare ale omului în general, poate şi ale unui popor dominat în proporţie covârşitoare de o pătură socială de mijloc. Deşi pare a fi doar himere desprinse din cărţi utopice, o parte dintre aceste deziderate sunt realităţi de sine stătătoare, acolo unde oamenii, la fel ca şi noi, au avut curajul să mustre la timp deviaţiile la o extremă sau alta, spre o doctrină ademenitoare sau o guvernare plină de promisiuni, veritabile marote care au încercat să aducă atingere demnităţii unei naţii.

Ce mai înseamnă Educaţia pe care tinerii o primesc în şcoală?

De multe ori, cred că ne întrebăm într-un mod aproape naiv, dacă putem schimba societatea în care trăim, dacă de noi depinde ca lumea aceasta să devină un loc mai bun, în care să ne creştem copiii, să asigurăm un viitor pentru generaţiile următoare! Că toleranţa dusă până la indiferenţă este vina fiecăruia dintre noi, şi că tot ceea ce ne deranjează ţine şi de responsabilitatea noastră, constatăm la tot pasul! Educaţia pe care tinerii o primesc în şcoală şi pe care unii o consideră pierdere de vreme, ar trebui să fie o componentă importantă a sistemului de învăţământ, chiar şi preşcolar. Ne plângem cu toţii de oameni slab pregătiţi, de tineri predispuşi la violenţă şi la devieri comportamentale, dar nu ştim de unde să începem să acţionăm! Personal, nu cred că este suficient să organizăm simpozioane şi dezbateri teoretice. Ar trebui să ne facem mai multe griji şi să dezvoltăm preocupări pentru oamenii care nu sunt capabili să se poarte civilizat în societate, să ne îngrijoreze profund lipsa manierelor, a principiilor şi a bunului simţ. A cui este, oare, datoria? A statului care „cultivă” mediocritatea şi ignoranţa, a guvernului care mimează educaţia? Trebuie implementate programe sau putem lua atitudine noi, cei care sperăm şi considerăm că avem ceva de făcut, că de discuţii şi dezbateri pe tema educaţiei suntem asaltaţi în emisiunile de la televiziuni. Toate abordările exclusiv teoretice, care s-au multiplicat în ultima vreme, mi se par lipsite de esenţă şi nu am putut să nu mă întreb, ce rost mai are să cauţi vina unui sistem de învăţământ, atâta vreme cât nu putem schimba lumea în care trăim? Reformele serioase ale învăţământului sunt diferenţiate după statele în care se fac, după posibilităţile economice ale acestora şi după specificul acestor posibilităţi, cu oarecare preocupare de a se avea în vedere şi respectarea cât mai strictă a tradiţiilor naţionale, culturale şi religioase. Numai că la noi circulă tot timpul supoziţia obsedantă bazată pe ideea de “implementare” a unor reforme după modelul unor state cu totul diferite de al nostru, fără să avem în atenţie că “reformele” respective au produs, de cele mai multe ori, adevărate dezastre în ţările în care s-au aplicat.

Simpozionul şi interesul tinerilor pentru domeniului ştiinţelor socio-umane

Ca un semn de respect faţă de “Ziua internaţională a Filosofiei”, la Colegiul Naţional “Spiru Haret” din Târgu Jiu s-a desfășurat prima ediție a Simpozionului interjudețean “Societatea și oamenii”. În deschiderea acestui eveniment au luat cuvântul organizatorii principali ai activităţii, printre care am putea aminti pe d-ra prof. dr. Maria Cochină, inspector de specialitate, prof. dr. Gheorghe Gorun, directorul CNSH, prof. Constantina Negrea, coordonator ştiinţe socio-umane, Gorj. A fost prezentată o serie de lucrări interesante, dintre care putem aminti: “Omul-identitate şi alteritate” (Eleva Iulia Ţigănele, Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” Târgu.Jiu), “Dreptatea şi moralitatea la Platon” (Eleva Oana-Evelina Pădureanu, Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu), “Hedonismul” (Eleva Alexandra Roxana Moroianu, Colegiul Național “Tudor Vladimirescu” Târgu-Jiu), “O istorie a vieţii spirituale a omului” (Eleva Oana Aurelia Cimpu, Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu), “Societatea contemporană – între istorie, gândire şi trăire” (Eleva Emanuela Bujor, Eleva Alice Alexandrescu, GŞ Energetic Târgu Jiu), “Întemeierea kantiană a teoriei drepturilor omului” (Prof. Dr. Elena Cornoiu, Colegiul Naţional “Spiru Haret” Târgu Jiu), “Ce este societatea şi cine sunt oamenii care o alcătuiesc?” (Prof. Vasile Gogonea, Colegiul Comercial “Virgil Madgearu” Târgu-Jiu, “Lectura-între obligaţie şi necesitate” (Prof. Marinela Pîrvulescu, G.Ş. Energetic Nr.1 Târgu Jiu), “Fascinație, modă, risc în comunicare” (Prof. Daniel Murăriţa, GȘ Energetic Târgu Jiu, Prof. Elena Găvan, Colegiul Național “Spiru Haret” Târgu Jiu. Într-un asemenea cadru specific, dar şi cu parfum academic, s-a realizat expoziția “Raftul de carte”, cuprinzând lucrări ale unor autori, cadre didactice din Gorj şi din alte judeţe ale ţării. Lucrările simpozionul au fost moderate detaşare de către prof. Elena Găvan, de la CNSH, iar în încheierea acestei prime ediții a Simpozionului “Societatea și oamenii” au mai luat cuvântul prof. Vasile Udroiu, dir. adj. GȘ Energetic Târgu Jiu, prof. Carmen Cosmulescu, dir. adj. CNSH, pentru ca în final, să se desfăşoare şi o interesantă dezbaterea de etică aplicată sugestiv intitulată: “The Time Traveler’s Life”, în cadrul căreia şi-au interpretat rolul, ca nişte actori pătrunşi de situaţie, elevii: Adina Butariu, Laura Bozdogescu, Diana Dragodan, Corina Cîrciumaru, Silvia Netedu, Raluca Petre şi Alexandru Nistor-Cîrstoc, doar pentru “a judeca” legitimitatea euthansierii unor persoane aflate în situaţii dramatice. Simpozionul a oferit şi un cadru propice pentru promovarea experienţelor elevilor şi ale cadrelor didactice, cultivând preocupări care se pot constitui în cunoaştere propriu-zisă, dar şi într-o veritabilă metodologie a dezbaterilor tinerilor, de cultivare a curiozităţii şi a interesului acestora pentru teoriile şi realizările noi ale domeniului ştiinţelor socio-umane.

La o discuţie interesantă cu d-ra inspector, Maria Cochină…

Poate într-un asemenea context, am purtat o interesantă discuţie cu d-ra Inspector, prof. dr. Maria Cochină, pe tema unei nevoi fireşti de a face o delimitare constitutivă şi în termenii decenţei, între credinţa fiecăruia dintre noi, care este în esenţă, o trăire individuală specifică, pe de o parte, şi ceea ce ni se propune de către unii slujitori ai altarului, pe de altă parte! De fapt, d-ra inspector acuza un fel de mefienţă în probitatea morală a unor persoane din biserici sau din mănăstiri, făcând-o cu delicateţea sa incontestabilă şi cu un simţ al feminităţii responsabile şi decente! Desigur, i-am explicat d-rei inspector, atât cât mi-a îngăduit desfăşurarea mea analitică, faptul că relaţia credinciosului cu lumea credinţei este una deosebit de complexă, dar ea porneşte de la ceea Preafericitul Patriarh Daniel sublinia pe bună dreptate, că: „Societatea se confruntă acum cu izolarea şi înrobirea omului în individualism, care se manifestă adesea în violenţă domestică, divorţ, avort, abandonul copiilor de către părinţi şi al părinţilor vârstnici şi bolnavi de către copii, delincvenţă juvenilă, indiferenţă faţă de suferinţa altora, suicid, dorinţă de câştig material imediat şi cu orice preţ, alcoolism şi droguri, concubinaj”, ceea ce denotă că dacă astăzi, în materie de ştiinţă, progresele omului sunt considerabile, în ceea ce priveşte educaţia, lucrurile lasă mult de dorit. Când moralitatea vieţii personale şi publice are un preţ tot mai mic, omul devine vulgar şi decade, dar într-o asemenea societate bântută de criză, învăţătura pe care o propune creştinismul de două mii de ani a creat civilizaţia şi cultura europeană, care au dat vieţii omului un sens superior, transformând-o şi înnobilând-o mereu cu atâtea valori de necontestat. Dar, d-ra inspector, ştim că se apropie sărbătorile de iarnă şi mai ştim că în esenţa sa, creştinismul ortodox român a avut un rol decisiv asupra spiritualităţii româneşti din toate domeniile şi din toate timpurile, pentru a aminti doar obiceiurile noastre populare, multe dintre ele precreştine, care n-au fost niciodată interzise de Biserică şi care au sfârşit prin a fi asimilate credinţei ortodoxe. Iată, basmele românilor ca şi poezia populară românească, au ceva din bunătatea sufletească a creştinului ortodox, care în orice împrejurare este îngăduitor până şi cu cel care îi face rău! În acest fel, este răbdător şi aşteaptă cu încredere ca Bunul Dumnezeu să-i facă dreptate aici, pe pământ. Ei, bine, tocmai această spiritualitate creştin-ortodoxă, ne ajută să asociem oamenii cu societatea în care trăiesc! Situaţia aceasta, delicată şi grea, în care ne găsim astăzi, nu poate fi pusă, în mod evident, pe seama credinţei noastre creştine, ci, am putea să ne gândim mai degrabă la păcatele noastre, la lipsa noastră de credinţă, la ceea ce facem şi la ceea ce gândim, la ceea ce ar trebui să facem pentru educaţia copiilor noştri!

Filed under: mass media ]]> http://socioumane.wordpress.com/2011/11/27/analiza-trebuie-sa-se-bazeze-pe-continutul-societatii-in-care-traim/feed/ 0 45.034167 23.274722 45.034167 23.274722 socioumane http://socioumane.wordpress.com/2011/11/20/societatea-si-oamenii-2/ http://socioumane.wordpress.com/2011/11/20/societatea-si-oamenii-2/#comments Sun, 20 Nov 2011 09:08:27 +0000 Daniel Murăriţa http://socioumane.wordpress.com/?p=2086 ]]> Miercuri, 16 noiembrie 2011, la CNSH Târgu Jiu, s-a desfășurat prima ediție a simpozionului interjudețean “Societatea și oamenii”. În deschiderea acestui eveniment au luat cuvântul prof. dr. Maria Cochină (inspector de specialitate), prof. dr. Gheorghe Gorun (director CNSH), prof. Constantina Negrea (coordonator Socio-Umane Gorj).

Au fost prezentate următoarele lucrări: Omul – identitate şi alteritate, Eleva Iulia Ţigănele, Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu • Dreptatea  şi  moralitatea  la  Platon, Eleva Oana-Evelina Pădureanu, Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu • Hedonismul, Eleva Alexandra Roxana Moroianu, Colegiul Național “Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu • O istorie a vieţii spirituale a omului, Eleva Oana Aurelia Cimpu, Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu”, Târgu Jiu • Societatea contemporană – între istorie, gândire şi trăire Eleva Emanuela Bujor, Eleva Alice Alexandrescu, GŞ Energetic, Târgu Jiu • Întemeierea kantiană a teoriei drepturilor omului, Prof. Dr. Elena Cornoiu, Colegiul Naţional “Spiru Haret”, Târgu Jiu • Ce este societatea şi cine sunt oamenii care o alcătuiesc?, Prof. Vasile Gogonea, Colegiul Comercial Virgil Madgearu, Târgu Jiu • Lectura – între obligaţie şi necesitate, Prof. Marinela Pîrvulescu, G.Ş. Energetic Nr.1, Târgu Jiu • Fascinație, modă, risc în comunicare, Prof. Daniel Murăriţa, GȘ Energetic, Târgu Jiu, Prof. Elena Găvan, Colegiul Național Spiru Haret, Târgu Jiu. Tot în acest cadru specific s-a realizat expoziția “Raftul de carte”, cuprinzând lucrări ale colegilor noștri. Simpozionul a fost moderat de prof. Elena Găvan (CNSH).

În închiderea acestei prime ediții au luat cuvântul prof. Vasile Udroiu (dir. adj. GȘ Energetic Târgu Jiu), prof. Carmen Cosmulescu (dir. adj. CNSH), urmând dezbaterea de etică aplicată “The Time Traveler’s Life” (elevii: Adina Butatriu, Laura Bozdogescu, Diana Dragodan, Corina Circiumaru, Silvia Netedu, Ralca Petre, Alexandru Nistor-Cirstoc).

Speciale mulțumiri celor care ne-au acordat încredere!

Mulțumim tuturor participanților!

Vezi aici fotografii!

Diplomele și cărțile vor fi trimise prin Poșta Română, recomandat, la adresele indicate în fișele de înscriere, luni, 21.11.2011.

“Societatea şi oamenii”

simpozion interjudeţean • 16 noiembrie 2011

Aviz IŞJ GORJ nr. 6840 / 09.08.2011

» Coordonatori: Prof. Daniel Murăriţa, Prof. Elena Găvan – JUDEŢUL GORJ • Prof. Gabriela Militaru – JUDEŢUL DOLJ • Prof. Maria Şchiopu – JUDEŢUL HUNEDOARA • Prof. Daniel Ionel Pătrăşincă – BUCUREŞTI » Consultant de specialitate: Prof. Dr. Ileana Velţan – JUDEŢUL GORJ

Filed under: atitudini, Eveniment ]]> http://socioumane.wordpress.com/2011/11/20/societatea-si-oamenii-2/feed/ 0 45.034167 23.274722 45.034167 23.274722 farafrontiere simpozion societatea si oamenii socioumane gorj ac semn targu jiu cnsh energetic http://socioumane.wordpress.com/2011/11/09/societatea-si-oamenii-program/ http://socioumane.wordpress.com/2011/11/09/societatea-si-oamenii-program/#comments Wed, 09 Nov 2011 08:12:46 +0000 Elena Găvan http://socioumane.wordpress.com/?p=2045 ]]> Cerc Pedagogic » CNSH » 16 noiembrie 2011

Inspector de specialitate » Prof. Dr. Maria Cochină (CNTV – Târgu Jiu)
Responsabil cerc » Prof. Constantina Negrea (CNGC – Motru) | Organizatori » Prof. Elena Găvan (CNSH – Târgu Jiu) • Prof. Gabriela Crudu (CNSH – Târgu Jiu) • Prof. Daniel Murăriţa (Energetic – Târgu Jiu)

Program

09.00–09.30 » Sosirea participanţilor

09.30–10.00 » Deschiderea Simpozionului “Societatea şi oamenii”

10.00–11.00 » Prezentarea lucrărilor

11.00–11.15 » Pauză

11.15–12.00 » Dezbatere de etică aplicată “The Time Traveler’s Life”

12.00–12.30 » Concluzii

* * * Proiect Expoziția “Raftul de Carte”

În curs de apariție cartea “Societatea și oamenii” care cuprinde lucrările participante la simpozionul interjudețean omonim organizat de profesorii de științe socio-umane din Gorj. Mulțumim tuturor participanților! În curând vom oferi detalii despre desfășurarea evenimentului din data de 16 noiembrie 2011, Colegiul Național Spiru Haret Târgu Jiu.

© Socio-Umane – Gorj • ISBN 978 606-8274-91-1 • Consultant ştiinţific: Prof. dr. Elena Velţan •  Responsabilitatea pentru conţinutul lucrărilor aparţine în exclusivitate autorilor. •  PrePress: Semn – Târgu Jiu • Vezi autorii și lucrările trimise! →

SECŢIUNEA 1.

Între concept şi realitate – adaptarea învăţământului la cerinţele societăţii contemporane

Dimensiunea globalizării în educaţie » Asist. univ. dr. Mirel Anghel, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti

Reformă şi inovaţie în învăţământul primar românesc » Prof. înv. primar Aurelia-Georgeta Bocşa, Şcoala cu cls. I-VIII Muşca, com. Lupşa, Alba

Educaţia şi societatea contemporană » Prof. Julieta Buică, Colegiul Tehnic “Regele Ferdinand I”, Timişoara

Societatea contemporană – cumpănă între istorie, gândire şi trăire » Eleva Emanuela Bujor, Eleva Alice Alexandrescu, Prof. Elena Bărbulescu, GŞ Energetic, Târgu Jiu

“Profesia” de antreprenor o soluţie viabilă pentru a ieşi din actualul impas economic » Prof. Otilia Cercel, GŞ Bârsești şi GŞ Energetic, Târgu Jiu

Dezvoltarea învățământului folosind metode de educaţie nonformală » Prof. Otilia Huszar, Colegiul Economic „Hermes”,  Petroşani

Proiectul ca modalitate actuală de învăţare » Prof. Gabriela Ionescu, Colegiul Tehnic Nr.2, Târgu Jiu

Învăţământul general obligatoriu » Prof. drd. Lucian Pavel Măgărin, Şcoala cu clasele I-VIII Voiteg, Timiş

Sistemul educaţional în România și Europa » Conf. univ. dr. Ilie Murăriţa, Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Între concept și realitate – adaptarea învățământului la cerințele societății contemporane » Prof. Caterina Popescu, Colegiul Tehnic Energetic, Craiova

Educaţia interculturală în Italia » Prof. Cătălina Rusin, Colegiul Naţional “Ion Creangă,” Bucureşti

Imperativul şcolii incluzive şi mitul Patului lui Procust » Prof. Maria Spătaru, GŞ Industrial Transporturi Căi Ferate, Craiova

Educaţia  permanentă  şi problematica lumii contemporane » Prof. Magdalena Szas, Colegiul Economic „Hermes”,  Petroşani

Şcoala – componentă a vieţii cotidiene a familiei » Prof. Maria Şchiopu, Colegiul Economic „Hermes” Petroşani

SECŢIUNEA 2.

Ştiinţele socio-umane în contextul interdisciplinarităţiişi al formării deprinderilor practice

Discursul lui Titu Maiorescu – între interdisciplinaritate şi deprindere practică » Prof. Grigore Alexandrescu, Şcoala Generală “Ion Grigoroiu” Leleşti, Gorj

Consideraţii privind interdisciplinaritatea în cadrul ariei curriculare “Om şi Societate” şi între aceasta şi alte arii curriculare » Prof. Carmen Contescu,Şcoala cu cls. I-VIII  Cândeşti, Buzău

Interdisciplinaritatea – aspect inovator al sistemului de învăţământ modern » Inst. Dana Iordan, Şcoala nr.2, Islaz, Teleorman

Educabilitatea. Factorii devenirii fiinţei umane » Prof. Răzvan-Raul Ivan, Liceul Teoretic Decebal Constanţa

Logica – ştiinţa ce disciplinează gândirea sau despre importanţa studierii logicii » Eleva Andreea-Nicoleta Mălăşincu, Prof. Paul Octav – coordonator, Colegiul Economic “Octav Onicescu”, Botoşani

Valenţele educative ale transdisciplinarităţii » Prof. dr. Maria Michiduţă, Colegiul Naţional “Carol I”, Craiova

Impactul “gândirii pozitive” asupra lumii contemporane » Prof. Gabriela Pachia, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

Comunicarea în afaceri » Prof. Maria Tomoiu, Colegiul Naţional Ecaterina Teodoroiu, Târgu Jiu

 SECŢIUNEA 3.

Filosofia – teoria din viaţă şi viaţa din teorie

O istorie a vieţii spirituale a omului » Eleva Oana Aurelia Cimpu, Prof. Liliana Cantemir – coordonator, Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu”, Târgu Jiu

Întemeierea kantiană a teoriei drepturilor omului » Prof. Dr. Elena Cornoiu, Colegiul Naţional “Spiru Haret”, Târgu Jiu

Ce este societatea şi cine sunt oamenii care o alcătuiesc? » Prof. Vasile Gogonea, Colegiul Comercial Virgil Madgearu, Târgu Jiu

Toleranţa între valoare şi aroganţă » Prof. Gabriela Militaru, C.S. Transporturi Auto, Craiova

Moses Mendelssohn și spiritul ”luminilor” » Prof. Maria Mititelu, Colegiul National „Spiru Haret”, Târgu Jiu

Hedonismul » Eleva Alexandra Roxana Moroianu, Prof. dr. Elena Velţan – coordonator, Colegiul Național “Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu

Fascinație, modă, risc în comunicare » Prof. Daniel Murăriţa, GȘ Energetic, Târgu Jiu, Prof. Elena Găvan, Colegiul Național Spiru Haret, Târgu Jiu

Existenţă şi comuniune la Marcel » Prof. Dumitru Alin Negomireanu, Liceul Teoretic Novaci, Gorj

Dreptatea  şi  moralitatea  la  Platon » Eleva Oana-Evelina Pădureanu, Prof. dr. Elena Velţan – coordonator, Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu

Filosofia ca intrare în starea de ascundere » Prof. Daniel Pătrăşincă, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 134, Bucureşti

Lectura – între obligaţie şi necesitate » Prof. Marinela Pîrvulescu, G.Ş. Energetic Nr.1, Târgu Jiu, Prof. Cristina Murăriţa, Șc. Gen. Constantin Brâncuși, Târgu Jiu

Anti-Nietzsche » Prof. Valeria Roşca, Colegiul Gheorghe Tătărăscu, Rovinari, Gorj

De la cultura ruşinii la cultura vinovăţiei » Prof. Aura Maria Sichitiu, Şcoala Generală “Ion Grigoroiu” Leleşti, Gorj

De la imperativul categoric kantian la interculturalitate şi toleranţă europeană » Prof. Maria Spătaru, GŞ Industrial Transporturi Căi Ferate, Craiova

Omul – identitate şi alteritate » Eleva Iulia Ţigănele, Prof. dr. Elena Velţan – coordonator, Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu 

Personalitate şi vocaţie la români în concepţia lui Constantin Rădulescu–Motru  » Prof. dr. Elena Velţan, Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu 

Reflexe ale psihologiei şi filozofiei în literatură: Juan Pablo Castel – protagonistul romanului “Tunelul” » Prof. Elena-Ştefania Voicu, Şc. Gen. “Gheorghe Magheru”, Albeni, Gorj

Colectivizarea pe Valea Gilortului (1949-1962), între memorie şi uitare » Prof. Teodor Voicu, Şc. Gen. “Gheorghe Magheru”, Albeni, Gorj

Distribuție, regie, scenariu: Eglantina Becheru (absolventă CNTV); Scenografie, imagine, montaj, sunet: Miruna Răduțoiu (absolventă CNTV)

Cursul este gratuit, se adreseaza profesorilor de gimnaziu si liceu, este acreditat cu  25 de credite transferabile.

Conditii de participare: – sa fi urmat cel putin un curs de initiere IT (Ex: ECDL, Initiere IT AEL.); – pentru debutanti: sa fi urmat un curs de intitere IT la facultate (in foaia matricola trebuie sa fie mentionat cursul respectiv).